Suport de curs CSR_2021.pdfSuport de curs CSR_2021.pdf

Astăzi afacerile tind să-şi schimbe concepţiile şi atitudinile cu privire la mediul social în care s-au născut. Răspunsul la întrebarea de ce există o afacere sau o companie, nu se mai rezumă la aspectele de ordin economic ci se învârte şi în jurul altor responsabilităţi. Companiile tind spre ideal de cetăţeni responsabili şi buni vecini ai comunităţilor în care activează. Statutul de persoană a corporaţiei este tot mai întâlnit în scrierile de specialitate şi în activitatea complexă a companiilor. Dacă o corporaţie poate fi sau nu considerată a avea personalitate este un subiect controversat. Astfel “Unii argumentează că o corporaţie nu este o persoană deloc. … Alţii că o corporaţie nu este doar o creatură a legii şi că este o asociaţie creată de comun acord de către persoanele care o compun”. Pentru unii corporaţia nu este altceva decât o construcţie a legii şi a omului. Pentru ceilalţi ea nu ar exista dacă nu ar fi implicaţi indivizii în acţiunile ei şi în întreaga sa entitate, iar drepturile, datoriile şi responsabilităţile ei sunt reprezentate de drepturile, datoriile şi responsabilităţile celor care au creat-o, ea neavând posibilitatea de a decide şi acţiona singură în absenţa acestora. O a treia categorie susţin că “o corporaţie este o persoană reală, nu artificială, o entitate funcţională. Este o realitate independentă care există ca un fapt obiectiv şi are o prezenţă reală în societate”. Rolul corporaţiei este în fond unul foarte complex şi nici una dintre motivaţiile uneia sau alteia dintre cele trei părţi nu poate oferi o viziune de ansamblu, reală a existenţei sale. “Corporaţia poate fi văzută separat de lentilele filozofice, legale, morale, teoretice, politice, sociologice, psihologice, teoriilor organizaţionale, teologice şi economice, care fiecare subliniază diferite caracteristici esenţiale a corporaţiei ca persoană”. Luate împreună, toate aceste dimensiuni, conduc corporaţia spre o entitate multi-dimesională, cu responsabilităţi multiple, în funcţie de unghiul din care este privită.